 |
| Taierea porcului de Craciun |
Ignatul reprezinta momentul sacrificarii porcului de Craciun. Se mai numeste Inatoarea si arata cum o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina. Porcul era sacrificat in religia vechilor daci ca simbol al divinitatii intunericului care slabea soarele in cea mai scurta zi a anului, respectiv solstitiul de iarna. Oamenii sacrificau porci pentru a veni in ajutorul soarelui si il hraneau cu carne spre intarire. Ziua incepea dupa aceea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a vietii si a luminii.
Taierea porcului este un prilej de reunire a familiei in zilele noastre. Barbatii injunghie si taie porcul apoi il parlesc cu paie stranse de peste an. Mai apoi se pune un tol peste el iar cei mici se suie pe el sa se veseleasca pentru ca porcul sa fie mancat cu pofta. Basica porcului se ia si se pune la uscat cu graunte in ea crezandu-se ca dupa cat zgomot face atata veselie va fi in casa. Dupa ce barbatul face semnul crucii cu cutitul pe frutea porcului, femeia imparte carnea pe categorii. Se alege carnea pentru carnati, caltabosi, toba, pentru friptura, picioarele sunt folosite la piftie, slanina este pusa la afumat, intestinele sunt umplute cu carne proaspata. Pentru ca porcul sa fie mancat cu placere toata lumea trebuie sa se veseleasca si sa cinsteasca cu vin in jurul acestuia.
Potrivit normelor europene, începând din 1 ianuarie 2007, porcul trebuie adormit, după care împuşcat sau gazat.
